7 Motive pentru a fi vegan
Fotografie realizată de Viktoria Slowikowska de la Pexels
Stilul de viață vegan devine din ce mai răspândit în societatea modernă și întâlnim tot mai mulți oameni care aleg evitarea alimentelor și în general a produselor de origine animală. Îi regăsim în rândul prietenilor noștri, în rândul celebrităților și ai sportivilor de elită. Veganismul nu este deloc un concept nou, își are originile în India de acum 5000 ani și nu a fost străin nici filozofilor greci sau poeților romani din antichitate. Însă, ca multe alte lucruri pozitive, în societatea modernă occidentală a căzut în mare parte în uitare și abia recent începe să se bucure de popularitate semnificativă.
Care sunt așadar exact motivele care îi determină pe atât de mulți oameni să facă efortul de a-și schimba radical stilul de viață și să adopte traiul vegan?
- Pentru sănătatea proprie
- Pentru încetarea exploatării animalelor și cruzimii față de animale
- Pentru protejarea mediului înconjurător
- Pentru bunăstarea tuturor oamenilor
- Pentru că este cel mai ușor lucru pe care îl poți face în prezent pentru a contribui la un viitor mai bun
- Pentru a fi în formă, a arăta mai bine și pentru a trăi mai mult
- Pentru că mâncărurile vegane sunt nutritive și delicioase
1. Pentru sănătatea proprie
Consumul alimentelor de origine animală este sănătos… sau nu?
Majoritatea noastră am crescut cu convingerea că alimentele de origine animală precum carnea, laptele și ouăle sunt nu numai recomandate, dar chiar necesare pentru a duce o viață sănătoasă. Această teorie a fost formulată de oamenii de știință cândva între anii 1800-1900, la începutul studiilor legate la nutriție, și a căpătat popularitate crescută în special în ultimul secol datorită nenumăratelor reclame create si finanțate de industria cărnii. În majoritatea societăților occidentale moderne această convingere a devenit cu timpul atât de adâncă încât nici nu ne mai întrebăm dacă este într-adevăr corectă. Părinții noștri, prietenii noștri, majoritatea celor care ne înconjoară cred în beneficiile consumului de produse care provin din animale, așadar trebuie să fie un lucru sănătos, nu? Și pe deasupra omul a avut dintotdeauna o dietă bogată în carne, lapte și ouă iar omenirea a ajuns unde este astăzi, ceea ce dovedește că acesta este un mod de viață corect… nu?
Fotografie realizată de Pexels de la Pixabay
Nu prea…
Există din ce în ce mai multe cercetări științifice care arată faptul că omul, prin construcția lui biologică nu este perfect adaptat consumului de alimente de origine animală.
- Nu trebuie să mergem foarte departe, trebuie să ne uităm doar la dantura noastră care nu seamănă deloc cu cea a animalelor carnivore sau a celor omnivore. Nu avem dinți lungi și ascuțiți care să ne ajute la sfâșierea cărnii, avem dinți care ajută la măcinarea alimentelor, canini foarte scurți și fălci care permit inclusiv mișcări laterale, exact cum au animalele erbivore. Craniul nostru deasemena seamănă mai mult cu cel al animalelor erbivore iar rudele noastre cele mai apropiate pe scara evoluției, primatele, consumă exclusiv alimente de origine vegetală.
- Ne încăpățânăm să consumăm lapte și produse derivate din lapte la vârste mature, deși mamele noastre nu pot furniza acest aliment decât pentru o perioada relativ scurtă după naștere. Descoperim astăzi că un procent semnificativ al populației globale prezintă rezistență sau chiar intoleranță la lactoză după ce trece de vârsta infantilă.
- Sunt cazuri de boli care nu au putut fi vindecate de medicina modernă și totuși trecerea la o dietă exclusiv vegană a dat rezultate în câteva luni sau săptămâni.
Toate aceste semne par să arate faptul că organismul uman nu este bine adaptat consumului de alimente de origine animală. Urmărirea prin mijloace moderne a proceselor biologice care se petrec în corpul uman după consumul de alimente de proveniență animală indică inflamări generale și bulversări ale procesului normal de funcționare.
Organizația Mondială pentru Sănătate (World Health Organization) avertizează negru pe alb asupra nenumăratelor riscuri de cancer legate de consumul de carne roșie și mai ales de carne procesată.
Dar atunci de unde să consumăm proteine și de unde vom avea energie?
Fotografie realizată de Vanessa Loring de la Pexels
Convingerea conform căreia singura sau principala sursă de proteine în dieta umană sunt produsele de proveniență animală este cât se poate de falsă. Există nenumărate plante și semințe bogate în proteine:
- lintea
- fasolea
- năutul
- mazărea
- quinoa
- orezul sălbatic
- nucile
- alunele
- migdalele
- semințele de cânepă
- semințele de floarea soarelui
- semințele de dovleac
- semințele de chia
- varza de Bruxelles
- porumbul dulce
- cartofii
- asparagusul
- broccoli
- avocado
…ca să amintim doar câteva dintre ele.
Consumând proteine de origine animală nu facem decât să folosim animalele pentru a obține în mod “mai ușor” (fără un efort de a avea o alimentație variată) o concentrație suficientă de proteine în dieta noastră. Dar în același timp ingerăm toate substanțele nesănătoase concentrate în țesuturile animalelor: o varietate de agenți poluanți din mediul înconjurător, antibiotice în exces și hormoni de care nu avem nevoie.
Mulți dintre noi ne temem că nu vom avea suficientă energie dacă nu consumăm carne, lactate, ouă, etc. Dar nu trebuie decât să facem o căutare rapidă pe internet pentru a găsi o listă lungă de sportivi de elită, campioni in diferite domenii de activitate fizică, care au un regim de alimentație exclusiv vegan.
Conform studiilor, singura substanță pe care astăzi nu o putem duce în organismele noastre în cantități suficiente cu ajutorul unui regim alimentar exclusiv vegan, este vitamina B12, care însă se poate suplimenta ușor. Vitamina B12 este produsă de microorganisme, nu de plante. Având în vedere că suntem obișnuiți să spălăm riguros alimentele pe care le consumăm (ceea ce este un lucru bun!), aceste microorganisme nu mai ajung direct în corpul uman de pe plante. În schimb animalele pe care le consumăm au o igienă mai puțin exigentă și astfel constituie o sursă de vitamina B12. Soluția este totuși simplă: regimul alimentar vegan trebuie suplimentat cu vitamina B12 (luată de exemplu în formă de pastile).
Alimentele de origine animală sunt mai nesănătoase astăzi decât oricând
Fotografie realizată de Waldrebell de la Pixabay
Punând deoparte toate caracteristicile noastre biologice care arată că omul nu este bine adaptat consumului de mâncăruri care provin de la animale și punând deoparte rezultatele cercetărilor moderne care indică bulversarea proceselor din organismele noastre atunci când consumăm alimente care provin din animale, trebuie să realizăm că în ziua de astăzi trăim într-un mediu din ce în ce mai poluat și din ce în ce mai plin de amprenta activităților umane.
- nu există loc pe glob unde aerul să fie 100% pur.
- micro-fragmentele de plastic se regăsesc chiar și în cele mai inaccesibile izvoare de munte
- oceanele sunt poluate cu deșeuri de toate tipurile, inclusiv cu mercurul care se absoarbe și se conecntrează atât de bine în carena de pește.
- animalele sunt crescute “pe bandă rulantă” și îndopate cu
- antibiotice pentru că altfel nu rezistă până când sunt măcelărite
- hormoni de creștere pentru că nu este rentabil financiar să așteptăm să crească în mod natural.
Fotografie realizată de Jo-Anne McArthur de la Unsplash
Pe scurt, carnea nu mai este ce a fost odinioară. Carnea este mai poluată decât oricând. Nici alimentele vegetale nu mai sunt total curate, dar organismele animalelor absorb și concentrează agenții de poluare. 70% din antibioticele produse global sunt administrate animalelor. Dacă vom continua această practică, medicii avertizează că în 50-100 ani antibioticele nu vor mai avea niciun efect pentru că microorganismele se vor adapta la ele complet și vom ajunge din nou într-o eră în care o boală trivială precum gripa va putea fi mortală.
Din păcate nu fac excepție nici animalele crescute în aer liber la țară. Încearcă să întrebi proprietarii de animale dacă hrănesc puii de găină cu cereale simple sau cu furaje amestecate cu hormoni sau daca văcuțele sunt vaccinate periodic cu antibiotice. Vei fi surprins de răspunsuri…
Să nu uităm nici de infecțiile răspândite între animalele închise strâns împreună și crescute în condiții mizere, care apoi se pot transmite și la oameni. Nu trebuie să ne gândim neapărat la pandemii. Condițiile în care sunt crescute foarte multe animale duc la îmbolnăvirea acestora, iar carnea infectată ajunge de multe ori să fie consumată de oameni, care la rândul lor se pot îmbolnăvi.
Dar atunci de ce a fost bine până acum să consumăm carne, lapte, ouă, etc?
Adevărul sincer este că nu a fost bine niciodată. Dar nu am avut de ales. Să nu uităm că omul a ajuns doar recent să-și permită “luxul” de a se gândi să mănânce sănătos. Cu doar 1-2 secole în urmă mulți dintre noi eram subnutriți și unii chiar literalmente mureau de foame (o realitate tristă care încă persistă în vaste regiuni ale lumii). Așadar am consumat alimentele care au existat. Ne-am bucurat dacă am reușit sa vânăm o căprioară sau daca am reușit să creștem găini în curți. Am trăit cum am putut, dar asta nu înseamnă că a fost cel mai bun mod de viață. Mai apoi industria cărnii a profitat de rezultatele limitate și nu tocmai adevărate ale primelor cercetări științifice legate de nutriție și a încurajat adâncirea convingerilor care au generat profit pentru această industrie. Acest proces continuă și astăzi. Gândește-te câte forme de reclame întâlnești în care ți se sugerează deschis sau pe nivel subconștient că nu poți trăi sănătos fără carne sau lactate (deși sutele de milioane de persoane vegane care trăiesc pe glob dovedesc contrariul) sau gândește-te cum sunt încurajate stereotipiile precum cea că bărbatul adevărat și puternic este un carnivor. Adevărul este cu unii dintre cei mai sănătoși și puternici bărbați din lume sunt vegani. Caută pe internet și te vei convinge.
2. Pentru încetarea exploatării animalelor și cruzimii față de animale
Fotografie realizată de Sompoch Assawachotechuangkul de la Pixabay
Aceia dintre noi care am crescut consumând carne suntem obișnuiți cu gustul ei și ne place. Este delicioasă. Ne este poftă de ea și găsim ușor metode de a justifica consumul ei precum și metode de a ne calma conștiința în legătură cu măcelărirea animalului pe care îl consumăm. Mulți dintre noi nici măcar nu ne gândim la acest aspect pentru că în societățile moderne, mai ales în zonele urbane, niciodată nu suntem confruntați cu originea cărnii. O găsim frumos ambalată pe raft în super market și uităm realitatea macabră că un animal a trebuit să moară pentru ca noi să simțim acel gust delicios de piept de pui pane, fleică de porc la grătar sau burger de vită. Dacă realizăm totuși câteodată că un animal a fost crescut chinuit și măcelărit pentru a ne satisface pofta, găsim repede o explicație care să ne calmeze conștiința:
- a crescut în condiții “umane”, poate în aer liber, a avut o viață bună
- a fost crescut doar pentru a hrăni oamenii, dacă nu l-am fi crescut pentru acest scop, nu ar fi trăit deloc
- este dreptul nostru să omorâm și să consumăm ființele “inferioare noastre”
- este “ordinea firească a lucruilor”
- Dumnezeu ne-a împuternicit să stăpânim animalele
Toți avem dreptul la propriile convingeri și credințe. Dar atunci când o ființă conștientă trebuie să moară pentru a ne satisface pofta de gust de carne, de blănuri sau obiecte decorative, poate că ar trebui să ne gândim măcar o secundă înainte să alungăm opunerea conștiinței noastre. Nu vorbim de cazurile în care trebuie să alegem între a muri de foame sau a lua viața unui animal. Vorbim de miile de animale care mor în fiecare secundă pentru ca noi să ne putem bucura de acel gust familiar de carne pe care îl râvnim sau de acel pantof de piele extravagant. Vorbim de alegerea conștientă de a lua o viață pentru a consuma ceva delicios sau pentru a ne mândri cu o îmbrăcăminte care s-ar fi putut realiza la fel de bine din materiale alternative.
Dacă privim în sinea noastră, realizăm ușor că orice ființă, oricât de puțin inteligentă, este îngrozită în momentul în care își simte sfârșitul. Puiul de găină, purcelușul sau vițelul dus la măcel niciodată nu moare gândindu-se că a trăit bine datorită oamenilor, moare pur și simplu terifiat. Și asta se întâmplă de mii și mii de ori în fiecare secundă.
Fotografie realizată de Jai79 de la Pixabay
Dar nu trebuie să mergem atât de departe și să ne gândim doar la moartea animalelor. Nici viața acelor animale care sunt crescute pentru consum uman nu este deloc fericită în marea majoritate a cazurilor. Găinile crescute în curți sau vitele crescute libere la iarbă verde sunt o iluzie frumoasă pe care o promovează industria cărnii. În realitate peste 99% dintre animalele destinate consumului uman sunt crescute în spații mici și închise, și cel puțin 90% dintre ele sunt crescute în condiții absolut mizere, fără posibilitate de mișcare, fără ca măcar vreodată să vadă lumina soarelui, de multe ori bolnave sau hrănite cu forța. Cei care cresc aceste animale spun că totul este conform standardelor, dar standardele nu au fost gândite în mod uman, ele au fost gândite pentru a maximaliza profitul crescătorilor, pentru a produce carne în cel mai scurt timp posibil și la cel mai mic preț. Aceasta este realitatea, animalele pe care le consumăm sunt privite ca simple produse și condițiile de care beneficiază sunt, de cele mai multe ori, minimul absolut care să le asigure supraviețuirea. Pe scurt, trăiesc vieți chinuite care nu se aseamănă deloc cu viața lor în condiții naturale.
Fotografie realizată de Stefano Zocca de la Unsplash
3. Pentru protejarea mediului înconjurător
Dacă încercăm să alegem o industrie care este cea mai destructivă pentru mediul înconjurător, aceea este, fără îndoială industria creșterii și procesării animalelor. Nu este industria care poluează mediul cu cele mai toxice substanțe, dar este industria care distruge cel mai mult mediul natural și care consumă cele mai multe resurse.
Una dintre cele mai problematice ramuri ale acestei industrii este creșterea animalelor de talie mare (în special bovine). Acestea necesită mult teritoriu pentru a fi crescute în condiții acceptabile, dar mai ales pentru cultivarea plantelor pe care le consumă. Metoda predominantă prin care se obține acest spațiu este defrișarea în masă a pădurilor.
Fotografie realizată de Vera Kratochvil
Pădurile au un rol esențial în menținerea echilibrului de oxigen și dioxid de carbon al planetei, ele consumând dioxidul de carbon și transformîndu-l în oxigen. În afară de faptul că defrișăm pădurile pentru a acomoda aceste animale, ele produc o cantitate imensă de gaze de seră (de dioxid de carbon, metan si oxid nitric) prin procesul de digerare al ierburilor. Se estimează că 14.5% din gazele de seră care contribuie la încălzirea globală provin din creșterea animalelor. Comparativ, industria aviatică este responsabilă pentru doar 2% din aceste emisii.
O altă problemă gravă legată de creșterea animalelor este poluarea apelor.
Fotografie realizată de Rafal Dzed de la Pixabay
Materialele biologice eliminate de animale (urină, materie fecală, etc.) contaminate cu microorganisme infecțioase ajung în ape prin infiltrare în sol și în pânza freatică sau prin deversare directă în apele curgătoare de către fermieri. Unele deșeuri animale, precum găinațul sunt în special poluante datorita concentrației crescute de amoniac, care poate duce la moartea organismelor din apele curgătoare și din lacuri, inclusiv a peștilor. Metalele grele precum cuprul, zincul, plumbul, mercurul si arsenicul conținute în suplimentele de hrană care ajută la creșterea și imunizarea animalelor, ajung deasemenea în ape. Nu în ultimul rând cantitatea crescută de pesticide aplicată pe culturile de plante destinate exclusiv animalelor contribuie la poluarea apelor.
4. Pentru bunăstarea tuturor oamenilor
Fotografie realizată de billy cedeno de la Pixabay
Statisticile arată că în fiecare an aproximativ 2.5 milioane de copii mor de foame la nivel mondial. Și mult mai mulți adulți abia au hrană pentru a trăi de pe o zi pe alta. În același timp știm că plantele (în special cerealele) cultivate global ar putea hrăni 10 miliarde de oameni, dar suntem mai puțini de 8 miliarde. Atunci oare de ce nu există suficientă hrană pentru toți? Explicația nu se regăsește neapărat în inegalitățile financiare dintre oameni. Surplusul de hrană vegetală, cerealele, nu ajung să se strice în depozitele oamenilor bogați, el este administrat în mare parte animalelor crescute pentru consum uman (găini, vite, porci, etc.). Se estimează că din cerealele pe care le consumă aceste animale ar putea fi hrănite 800 milioane de oameni în plus, iar numărul de oameni care ajung să consume aceste animale este incomparabil mai scăzut. Altfel spus hrana vegetală ar putea fi consumată mult mai eficient direct de oameni.
Fotografie realizată de Jeff Ackley de la Unsplash
Apa este resursa noastră ce mai de preț pentru că depindem de ea în toate aspectele vieților noastre. Pentru cei care trăim în țări în care apa curată este abundentă poate fi greu de crezut, dar la nivel global ne confruntăm cu o criză a apei fără precedent. În țări precum India există regiuni unde pur și simplu nu există suficientă apă curată pentru uz casnic. Chiar și apa potabilă se aduce de la distanțe lungi cu camioane, căruțe, bicilete sau chiar pe jos. În aceste condiții trebuie să ne întrebăm cât de etic este să folosim 70-90% din apa curată disponibilă pe Pămînt pentru agricultură, mai ales în condițiile în care o mare parte (aproximativ 1/3) din această apă este folosită pentru a susține culturile de plante necesare creșterii animalelor. Dacă fiecare dintre noi ar consuma doar 50% din carnea pe care o consumă zilnic, am avea cu 15% mai multă apă curată disponibilă pentru alte scopuri și probabil milioane de oameni nu ar duce lipsă acută de apă potabilă și pentru uz casnic.
Creșterea animalelor este o muncă mai puțin comodă, dar care nu necesită cunoștiințe complexe. Cei care desfășoară aceste munci sunt de obicei oameni cu salarii mici, predominant în țări sărace. În loc ca societățile să încurajeze educația lor și plasarea în locuri de muncă care ar putea aduce mai multe beneficii omenirii în general, industria creșterii animalelor le asigură un trai de calitate redusă, exploatând munca lor pentru bani puțini.
5. Pentru că este cel mai ușor lucru pe care îl poți face în prezent pentru a contribui la un viitor mai bun
Fotografie realizată de Gerd Altmann de la Pixabay
Efectele negative ale industriei creșterii și procesării animalelor sunt grave și vaste:
- poluarea mediului
- distrugerea ecosistemelor naturale
- agravarea încălzirii globale
- agravarea crizei apei
- creșterea foametei globale
- suferința animalelor
Dacă punem în cumpănă toate aceste probleme serioase cu ușurința cu care am putea să decidem, fiecare dintre noi, să nu consumăm și să utilizăm produse de origine animală, nu putem să nu ne întrebăm de ce nu am făcut încă acest pas. Toate problemele pe care le generăm prin creșterea animalelor pur și simplu nu merită beneficiile care rezultă din ea. Cea mai simplă soluție pentru ameliorarea cestor probleme este să renunțăm la consumul și utilizarea produselor de origine animală.
6. Pentru a fi în formă, a arăta mai bine și pentru a trăi mai mult
Fotografie realizată de Jenny Hill de la Unsplash
Din ce în ce mai multe studii aduc la suprafață variate beneficii ale modului de alimentație vegan asupra sănătății umane:
- O alimentație bazată pe plante face mai ușoară menținerea unei forme fizice optime. Greutatea corporală accentuată sau chiar obezitatea este o problemă tot mai des întâlnită a omului modern. Consumând doar produse vegetale, depunerea grăsimilor excesive în orgnism nu este imposibilă, dar se realizează puțin mai greu. Altfel spus, consumând doar produse care provin din plante trebuie să depunem un “efort” un pic mai mare pentru a ne îngrășa.
- Unele persoane care trec la un regim alimentar vegan raportează un nivel crescut de energie și vitalitate, posibil datorită lipsei efectelor negative ale produselor animale asupra organismului.
- Regimul alimentar vegan ajută considerabil la reducerea nivelul de colesterol “rău” (LDL), care este responsabil pentru o multitudine de boli grave, în special de natură cardiacă.
- Consumul de alimente de proveniență animală rezultă în inflamarea temporară internă a organismului.
- Deși nu există dovezi conclusive, unele studii sugerează o corelație între creșterea infertilității umane și cantitatea crescută de hormoni administrate animalelor crescute în mod industrial.
- Unele persoane care au trecut la un regim exclusiv vegan au reușit să se vindece de boli la care medicina modernă nu a găsit soluții sau a reușit să trateze numai simptomele, nu și cauza.
- Carnea roșie (vită, porc, etc.) și mai ales carnea procesată sunt clasificate în mod oficial ca substanțe cancerigene.
7. Pentru că mâncărurile vegane sunt nutritive și delicioase
Fotografie realizată de Edgar Castrejon de la Unsplash
O concepție comună greșită este că mâncărurile vegane nu sunt suficient de nutritive, nu oferă suficientă energie sau sunt monotone și nu au gust delicios. Mulți oameni care nu cunosc posibilitățile de alimentare vegană au impresia că veganii mănâncă numai salate și fructe. Uneori auzim și glume care afirmă că veganii mănâncă numai iarbă… Nimic nu poate fi mai fals!
Trebuie să admitem că în ziua de astăzi trecerea la un regim de alimentație vegan presupune puțin mai multă muncă decât o dietă carnivoră, mai ales la început, până când se formează obiceiurile noi de a căuta, cumpăra și prepara ingredientele potrivite. Motivul principal este că industria alimentară este axată în mod puternic pe mâncărurile care conțin produse de origine animală. Acest lucru este însă, din fericire, în schimbare rapidă. Cererea pentru alternative vegane este din ce în ce mai pronunțată și companiile mari producătoare de alimente nu au de ales decât să ofere produse potrivite și comunității vegane, care a căpătat dimensiuni ce nu mai pot fi ignorate. Până și firmele de fast food precum KFC sau Burger King oferă deja alternative vegane pentru mâncărurile lor binecunoscute, de exemplu burgeri vegetali. Chiar dacă putem găsi și cumpăra mult mai ușor alimente care conțin ingrediente de origine animală, din fericire există pe piață alimente vegane în orice categorie, inclusiv gustări, dulciuri și fast food. Iar pentru cei care nu doresc să renunțe la gustul cărnii, vestea bună este că varietatea de produse din plante care imită carnea au ajuns în ultimii ani să aibă gusturi greu de deosebit de cel al cărnii. Inclusiv în România, online și în super marketuri ne întâmpină multe tipuri de pateuri, salamuri, cârnați, mici și burgeri vegetali, la fel de gustoase ca produsele din animale, dar conținând mult mai puține ingrediente dubioase.
Majoritatea celor care migrează de la o dietă carnivoră la una vegană, ajung în scurt timp să aprecieze gusturile “curate” ale meselor vegane, lipsite de grăsime excesivă și de multitudinea conservanților care se regăsesc în produsele din carne. O parte din foștii carnivori chiar ajung la un sentiment de scârbă față de unele produse din carne. Cei cu un mod de gândire deschis descoperă că metodele de a combina ingredientele din plante în mâncăruri delicioase sunt practic infinite. Carnea pe care o mâncăm de obicei este de 4 feluri: pui, porc, vită și pește. Legumele, fructele, semințele și derivatele din plante sunt de mult mai multe tipuri iar paleta de gusturi este mult mai variată.
Mâncărurile vegane nu sunt o alternativă forțată pentru carne și nu reprezintă soluții de compromis. Ele sunt potrivite pentru toate gusturile și sunt delicioase!
Fotografie realizată de Victoria Shes de la Unsplash
Te așteptăm în magazinul nostru online
